Cartea de oaspeti

Ipoteşti-Suceava-Bucovina

Ipoteşti

Comuna Ipotesti e situata  la 2 km în sud estul Sucevei si include înca doua sate : Tisauti si Lisaura, asezate pe malul râului Suceava. Populatia e de 4760 locuitori ditre care 3176  în satul Ipotesti. (recensamântul din 2002)

Ce spune istoria?
Suceava - File de Istorie 1388 -1918. Numele satului figureaza in arhivele Sucevei din 1586 într-un document în limba slavona. Este citat numele vatamanului (hotarnic) Simaşco din Ipotesti (Epotesci). Într-un document din 1638 se vorbeste de "megiasi" din Epotest. În 1666 boierul Ursache primeste Ipotestiul ca mosie. În ceea ce priveste Lisaura, într-un document în limba germana din 1820, se precizeaza ca "locul (terenul) Mitropoliei Tataras se chiama Lisaura de la o vreme încoace. Lisaura venind de la cuvântul rusesc LES care înseamna padure".
 

În perioada când Bucovina a facut parte din Galitzia (1786-1849) s-a produs o puternica rutenizare a autohtonilor (românilor). Astfel familiile care aveau nume românesti au primit terminatia - iuc  (Irimiciuc, Negriuc, Pauliuc...) Pe lânga ucrainienii veniti în Bucovina alaturi de alti colonisti dupa ocupatia austriaca din 1775 (vezi pagina Bucovina- Istoria pe scurt ), multi români au fost ucrainizati. Dovada în acest sens este ca multi cu nume de familie tipic ucrainiene au prenume românesti cum ar fi Traian, Laurentiu, Maria, Aurelia... Daca ne uitam la fotografiile vechi a celor din sat nu gasim în îmbracamintea lor nici un element din portul traditional ucrainean. Toti sunt îmbracati româneste. A fost o perioada, dupa al doilea razboi mondial, când serbarile erau în toi, unde s-au introdus si echipele de cântece si dansuri ucrainene.

Care a fost etnia mai numeroasa si de unde a venit ea impunând dialectul slav în sat?  Ni s-a spus ca a fost cea din Ucraina. Nu toti suntem convinsi.

Ce spune memoria satului?

În sat circula doua versiuni orale asupra originii numelui localitatii si a locuitorilor ei.

Prima versiunene transmisa de generatia dinainte de al doilea razboi mondial:
Ipotesti ar veni de la numele mosierului IPO care era proprietarul terenului unde e situat satul acum. Locuitorii cu numele de familie de origine slava cum ar fi Hostiuc, Hladiuc, Hreceniuc, Guliciuc... sunt descendentii unei etnii din Carpatii Galiziei (între Ucraina si Polonia) care s-au instalat în sat aducând si limba cu ei, un dialect slav asemanator cu limba ucrainiana si care pe timpuri era limba ruteana

A doua versiune transmisa de cei de dupa al doilea razboi mondial:
Se spune ca la  origine, locuitorii Ipotestiului erau ucrainieni, soldati cazaci, stabiliti aici în urma unei batalii pierdute cu moldovenii, în evul mediu (sursa orala). Numele satelor din comuna este tot de origine ucrainiana. Ipotesti venind de la « lepa, lepoteasca » ce inseamna « tei ».
De altfel casele din sat sunt împodobite cu ramuri de tei in timpul sarbatorii la Dumineca Mare. Un obicei care se pastreaza fara sa se cunoasca exact originea lui. Tisauti,vine de la cuvântul « tisena, tise » ce înseamna « tacere, liniste » iar Lisaura, « lis, lis na hori », padure, padurea de sus.

Daca cineva mai are o versiune  va fi binevenita pe situl acesta.

În Ipotesti se vorbeste un dialect ucrainian (rutean) alaturi de limba oficiala româna iar în celelalte doua sate locuitorii sunt românofoni.

Între 1950-1957 invatamântul se facea în limba ucrainiana literara pe lânga cea româna. Au fost adusi învatatori si profesori, de origine ucrainiana, din Bucovina de nord care s-au instalat în sat. Dupa 1957 se  faceau numai ore de limba ucrainiana. Copii începeau abecedarul în ambele limbi. Astazi traditia aceasta s-a pierdut.

 


Pozitia Bucovinei în Europa

Harta României

Judetul Suceava (Bucovina de sud)

Bucovina austriaca (1911)


Cartea de oaspeti

 

Satul

Primaria

Scoala de sus

Scoala generala

Politia

         

Asezat intre dealuri, satul de astazi e in plina transformare.  Lumea nu cunoaste si nici nu foloseste numele strazilor puse recent odata cu venirea gazului si a apei curente, insa locul domiciliului fiecaruia e recunoscut dupa numele zonei date în trecut. Denumirea acestor zone e în majoritate de origine slava.  Asa avem « Ţarasca » tzarasca, (a tzarului) denumirea venita de la « tzar » ce inseamna imparat sau voďvod. Acelasi sector are si denumirea în româneste de « Drumul Mare », drumul care duce la cetatea de scaun.. Alte sectoare sunt : Seliste, Şvandre, Vioz,, Şipot, Bauche, Imas, Toloaca, Scoala de sus, Popa, Munchianschi, în ucraineste "loc cu vedere spre munte", Mociulo, e numele micului lac în capatul de sud a Ipotestiului, tot de origine slava, venind de la « mocete, mocela » ce inseamna «a muia, muiat », Vihon, în dialect "vihonete", înseamna "a alunga", Lan… mai nou e « Tataraşii noi » partea moderna a satului.

Prima scoala din Ipotesti (Scoala de Sus), a fost înfiintata în 1894 si continea doua sali mari de clasa, o cancelarie si locuinta directorului. În 1895 erau înscrisi la scoala 258 de elevi dintre care 150 de fete si 108 baieti.


Locuinta Directorului


Scoala veche sau de Sus si locuinta directorului,  vazute din spate


Scoala de Sus, intrarea

     

Printre învatatorii care au exersat la scoala comunala din Ipotesti au fost: Nicolai Cocea (1900), Mihai Ilica, Leonti Burac, Ioan & Eleonora Lupu, Alexandru Cucu, Valeria Margineanu, Xenofan Isopescu, Eudochia Hreceniuc... si mai târziu Dl Seiciuc, Emil Burac, Eugen Lupascu, Oresia Cibereac, Nicolai Regus, Gicu Lucan...
 

„Din Ipoteşti”

„Comuna Ipoteşti, vestită odată prin sărăcia locuitorilor cari îşi petreceau zile întregi prin cârşme, a devenit azi o comună cinstită şi’n loc să afle sprijin la puternicii zilei este aşa de vitrig tratată! Văzând Ipoteştenii cumcă sunt cei mai scăpătaţi şi remaşi de râsul lumei, au eşit din întunericul neştiinţei la lumină şi şi-au zidit o şcoală frumoasă cu gândul ca să pregătească măcar copiilor lor un trai, un viitor mai fericit. Lepădându-se adecă cu toţii de beutura holercei, au împodobit Ipoteştenii, în semn de mulţumire şi aducere aminte, mai întâi casa lui Dumnezeu, au ridicat o clopotniţă nouă şi au şi cumpărat trei clopote mari, cari duc prin sunetul lor curat în toată ţara vestea despre mila celui prea înalt, care s’a îndurat şi de locuitorii Ipoteştilor”.

Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 80, Cernăuţi, Dumineca 8 Octomvrie 1895.

 

„Ipoteştenii”

Tomnatic şi rece bate vântul peste ruinele capitalei lui Ştefan Vodă. Un ceriu de plumb întunecat priveşte cu mâhnire asupra mulţimei de Ipoteşteni ce cutreieră cu feţe scârbite şi nemulţumite stradele Sucevei. Vântul nu li poate răcori inima de când aleargă bieţii după dreptul lor şi se luptă contra autorităţilor politice, cari vreau să introducă limba ruteană ca limbă de propunere la şcoala comunală din Ipoteşti. Toate încercările din partea capitanului şi a inspectorului le-au respins pân’ acuma cu o perseverenţă admirabilă. Văzând însă în urmă că aceştia vreau să ajungă numaidecât şi în contra voinţii întregei populaţiuni la ţinta lor, Ipoteştenii şi-au luat refugiul la un expedient disperat: Ei nu trimit copiii la şcoală”.

„Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 84, Cernăuţi, Octomvrie 1895.

     

Dupa spusele batrânilor din sat, învatamântul nu s-a facut în limba ruteana pe timpul ocupatiei austriace. Dupa al II Razboi Mondial s-a impus invatamântul în limba ucrainiana pâna în 1957.

 


"Strajeri"- clasa invatatorului Cucu 1935 la Redii


1935 clasele a VI -a si a VII-a cu învatatorul Cucu la Redii


Eleonora Lupu cu câteva eleve din Ipotesti, anii 1940


 


In timpul comunismului, Casa Parohiala a devenit treptat gradinita si "Scoala de jos" sau "scoala de la popa"
 

Orchestra de mandoline a scolii în 1965 înfiintata de Dl. Gicu Lucan.
 

Scoala generala actuala în Ipotesti.

         

Câteva imagini din sat
 

Pe Ţarasca


 


Sala de festivitati

Pe Şvandre

 


 

Scoala de sus

Cofetarie

Mociulo & Redii

 

 

Pe Imas

 

Pe Lan
 

 
Pe Seliste

Tataraşii Noi

Noul cartier din Ipotesti are deja 340 de locuitori (2006)


Vechiul centru
 

Cladirea din stânga a apartinut D-lui Vasile Cibereac, notar comunal din sat. Pe timpul comunismului  a fost confiscata si pusa la dispozitia comunei. Ea a folosit pe rând de sediu politiei (militiei), locuinta militienilor, pravalie, biblioteca, bodega... Astazi cladirea apartine Romtelecomului si e parasita.

 

 

 

În dreapta, vechiul centru

 

Vechea Primarie & Caminul cultural
 
  Primari înainte de 1918 nu au ramas in memorie decât Iordache Dumenco, fara perioada precisa, si George Cibereac incepând cu 1890.
Dupa unirea Bucovinei cu Regatul român (29 noiembrie 1918)     primul primar  in Ipotesti a fost Dl. Vasile Cibereac, (fiul lui George Cibereac) ales pe 4 ani   (1921-1925), apoi în:
  1926-1929 - Ioan Iatcu. Dl. Iatcu a avut 2 mandate.
  1930-31 - Nicolai Irimiciuc a lui Ioan
  1932 - Ioan Iatcu (Cosmarcen)
  1935 - Nicolai Bucaciuc (Caianec)
  1940 - Stefan Hladiuc (Harcalo)
  1947 - Pintilie Regus
Au mai fost primari pentru perioade scurte:
  -George Irimiciuc (Hambitia)
  -Ioan Hostiuc (Latca)
  -Stefan Irimiciuc (Fatco)
  -Ion Hreceniuc (Zalomenschi)
  -George Negriuc (Zizioca)
 

Câtiva vechi primari din Ipotesti
 
 
Cibereac Vasile (1888-1977), primar 1921-1925

Ioan Iatzco (1886-1944) primar 1926-1930, a avut 3 mandate.

Stefan Hladiuc (1888-1960), primar în 1940

Stefan Irimiciuc (Fatzco) (1898-1989)

Ioan Hostiuc (Latca)
(1892-1981)
 

In perioada comunista denumirea "primar" a fost inlocuita cu "presedintele consiliului popular". Cei care au  marcat perioada 1970-1980 a fost Domnul Ioan Iremiciuc si Gheorghe Florea


Actualizat pe 04-05-2017

Copyright © 2006-2014, Maritza Hreniuc. All Rights Reserved.